Cand se face coliva si care este originea acesteia
Cand se face coliva si care este originea acesteia

Cand se face coliva si care este originea acesteia


Cand se face coliva, dar si de unde isi are originea acest preparat. Coliva nu lipseste niciodata de la o ceremonie de inmormantare sau de pomenire, in popor spunandu-se ca aceasta reprezinta credinta in inviere.

Ingredientele folosite pentru prepararea colivei fac trimitere la un anumit moment din Biblie in care Mantuitorul Iisus Hristos a folosit exemplul bobului de grau pentru a ilustra Invierea Sa din morti.

Desi este atat de intalnita in tot felul de ceremonii bisericesti, nu putini sunt cei care se intreaba cand si de ce se face de fapt coliva. Haideti sa aflam impreuna mai multe detalii despre acest subiect in randurile urmatoare!

Cand se face coliva si care este originea acesteia – Cuprins:

De unde isi are originea acest preparat

Originea colivei
Originea colivei

Prepararea colivei este una dintre cele mai importante practici crestine inca din cele mai vechi timpuri, insa trebuie spus faptul ca aceasta nu este inventia crestinilor. Mai exact, coliva isi are originile in ritualurile pagane, de pe vremea tracilor, atunci cand existau manifestari mortuare precrestine legate de cultul pamantului ca divinitate.

In ciuda originilor pagane, coliva a fost adoptata de crestinism. Ba chiar Mantuitorul Iisus Hristos a consolidat-o, sfatuindu-i pe apostoli sa pretuiasca bobul marunt care este ingropat in pamant, dar “care va aduce roade”. 

In practica crestinta, coliva a fost introdusa dupa minunea Sfantului Mare Mucenic Teodor Tiron. La jumatate de secol de la moartea sa, imparatul Iulian Apostatul a poruncit ca toate proviziile din pietele de alimente sa fie stropite cu sangele jertfit idolilor.

Se spune ca atunci Sfantul Teodor Tiron i-a aparut in vis Arhiepiscopului Eudoxie al Constantinopolului si i-a spus sa ii anunte pe crestini sa nu cumpere nimic din piete si sa nu manance decat grau fiert cu miere.

Cand se face coliva

Cand se face coliva
Cand se face coliva

In zilele noastre, coliva se prepara pentru pomenirea mortilor, devenind una dintre cele mai cunoscute ritualuri crestine. Coliva se aduce la Biserica, impreuna cu o sticla de vin, pentru sfintire.

In oranduirea bisericeasca, coliva reprezinta trupul celui decedat intru cele vesnice si este o expresie a credintei in nemurire si inviere. In mod normal, coliva se sfinteste in sambetele mortilor, la pomenirea acestora la 40 de zile, 3 luni, 6 luni, 9 luni si la un an de la deces, iar mai apoi in fiecare an pana la 7 ani. 

Despre coliva se mai crede ca simbolizeaza insasi Biserica sau chiar credinta. Astfel, in timpul cantarii Vesnicii Pomeniri, coliva este tinuta in maini si leganata. Cei care nu pot atinge coliva in mod direct ii vor atinge pe cei din fata lor, formandu-se astfel un lant care uneste oamenii prin credinta. 

Indiferent care sunt ingredientele folosite pentru prepararea colivei, aceasta reprezinta nemurirea sufletelor oamenilor care pleaca de pe acest pamant. Indulcirea colivei cu ajutorul zaharului sau a mierii nu are rolul de a ii da un gust mai dulce si mai placut, ci de a ne arata ca exista viata dupa moarte, aceasta putand fi chiar dulce si frumoasa ca si pe pamant.

Cum se face coliva

Grau fiert
Grau fiert

Coliva se prepara in mod normal in doua etape. Se incepe cu o seara inainte, atunci cand se alege graul si se spala in noua ape caldute. Apoi, graul se pune la fiert in trei litri de apa, la foc potrivit de mare. Cand incepe sa fiarba, focul trebuie dat la o intensitate mai mica.

Pentru a nu se lipi, graul nu trebuie amestecat cu lingura, ci oala trebuie miscata din cand in cand. Se tine la foc pana cand apa scade, iar mai apoi se adauga putina sare si zahar. Se mai lasa pentru 5 sau 10 minute pana cand nu mai este apa, iar bobul este inflorit. Graul se rastoarna mai apoi intr-o oala smaltuita si se acopera cu un prosop umed.

Citeste si: Cand au aparut micii si de unde i-am imprumutat

Tot seara se poate curata si miezul de nuca. De preferat, jumatate se toaca la masina, in timp ce cealalta jumatate se taie cu cutitul in bucatele mai mici. A doua zi, se adauga miezul de nuca sfaramat si un sfert din cantitatea de nuca ce a fost data prin masina.

Dupa gust se adauga arome, dupa care toata compozitia este framantata cu mana. La final, compozitia rezultata poate fi pusa in boluri, pahare, tavi. In cele din urma, se orneaza cu bucatele mici de nuca, cacao sau ciocolata. 


Like it? Share with your friends!

Cristian P.