Stim cu totii ca anul are 365 de zile, insa, in realitate, durata de care Pamantul are nevoie pentru a orbita complet in jurul Soarelui este ceva mai mare. Mai exact, Pamantul reuseste sa orbiteze in jurul Soarelui in 365,242 zile. Acesta este si motivul pentru care la fiecare patru ani adaugam o zi in calendar la luna februarie.
Atunci cand facem asta, ne referim la acei ani ca fiind ani bisecti. V-ati intrebat vreodata care este motivul pentru care adaugam aceasta zi suplimentara la luna februarie?! Totodata, cand este urmatorul an bisect si care este formula dupa care se calculeaza anii bisecti? Haideti sa aflam impreuna mai multe detalii interesante despre acest subiect!
De ce se adauga o zi in plus
Asa cum spuneam si mai devreme, adaugarea unei zile calendaristice la fiecare patru ani se face pentru a se asigura sincronizarea anului astronomic. Chiar daca acea diferenta de 0,24 zile de care are nevoie Pamantul pentru a orbita complet in jurul Soarelui poate parea nesemnificativa la prima vedere, sincronizarea anului astronomic este necesara pentru noi toti.
Nu de alta, dar daca nu am adauga acea zi la fiecare patru ani ar insemna sa pierdem in fiecare an sase ore din calendar. Poate ca nici asta nu vi se pare ca fiind foarte important, insa ganditi-va, spre exemplu, ca la fiecare 100 de ani s-ar pierde astfel nu mai putin de 24 de zile, ceea ce nu este deloc putin!
Pentru a nu pierde nici macar o ora din calendar, la fiecare patru ani adaugam o zi la luna februarie pentru a sincroniza astfel calendarul gregorian cu cel astronomic. De fapt, este ceea ce numim an tropical, acesta fiind masurat de la echinoctiul din martie.
Citeste si: Cand s-au format primele continente. Ce trebuie sa stii
Ziua pe care o adaugam atunci cand vine randul unui an bisect se doveste a avea un rol foarte important, impiedicand spre exemplu anotimpurile sa debuteze la date diferite. De asemenea, daca nu am face asta, am ajunge ca la un moment dat sa nu mai sarbatorim nici macar Craciunul in data de 25 decembrie.
Obiceiul adaugarii unei zile suplimentare in calendar incepe cu crearea calendarului iulian si cu un decret dat de imparatul roman Iulius Caesar. Astfel, calendarul iulian a adus cu sine regula adaugarii unei zile suplimentare la fiecare patru ani.
Totusi, trebuie sa spunem ca acest calendar nu a respectat regula secolului divizibila cu 400, in realitate existand o singura regula de baza. Mai exact, orice an divizibil cu patru este un an bisect. Desi aceasta formula facea ca foarte multi ani sa fie de fapt ani bisecti, lucrurile nu au fost corectate pana la introducerea calendarului gregorian, adica cu mai bine de 1.500 de ani mai tarziu!
Cand este urmatorul an bisect
Incercand sa rezolve aceasta problema, Papa Grigore al XIII-lea a dat nastere calendarului gregorian. Mai exact, in anul 1582 au fost sarite zece zile din luna octombrie si s-a stabilit data de 29 februarie ca zi oficiala ce se include atunci cand este an bisect.
Poate ca va intrebati acum de unde stim care este an bisect si care nu, nu-i asa?! Ei bine, exista o regula prin intermediul careia se stabileste daca un an este de fapt an bisect sau nu. In general, fiecare al patrulea an este considerat un an bisect. Practic, anii care sunt divizibili cu 4 sunt considerati ani bisecti. Atentie, daca anul este insa divizibil si cu 100, anul nu mai este bisect decat daca e divizibil in acelasi timp si cu 400.
Concret vorbind, anul bisect este practic anulat atunci cand vorbim despre o schimbare de secol. Spre exemplu, anul 1900 nu a fost an bisect, acesta fiind divizibil cu 100, dar nu si cu 400.
Acelasi lucru il putem spune si despre anii 1800 sau 1700. In viitor, nici anii 2100, 2200 sau 2300 nu vor fi ani bisecti. Urmatorul an bisect din calendar este 2024, in acel an luna februarie urmand sa aiba 29 de zile in loc de 28. Ultimul an bisect din calendar a fost in 2020.
